Solutii pentru piata romaneasca: muncitori din China sau Bangladesh

Publicat February 22, 2017
Autor: admin
România se află astăzi într-o situație paradoxală: pe de o parte avem mari probleme legate de lipsa locurilor de muncă, iar pe de altă parte, cu lipsa forței de muncă. Oamenii nu mai vor să accepte salarii de mizerie, iar mulți muncitori din mediul rural preferă să stea acasă, în loc să muncească pentru sume foarte mici. Forța de muncă cea mai importantă pleacă în străinătate, nu doar pentru salariile mai mari, ci și pentru condiții de viață superioare. În același timp, unii au încercat deja să aducă echipe de muncitori asiatici, care au, însă, mari probleme de adaptare.
 

Problemele care au creat deficitul de personal calificat de astăzi au fost semnalate de confederațiile sindicale încă din 2010: salariile foarte mici din România, condițiile de viață din țară, lipsa de adaptare a sistemului educațional la nevoile pieței muncii, formarea profesională a adulților – care a generat milioane de diplome fără utilitate, dar nu ajută concret piața forței de muncă, și lipsa de viziune și de implicare la nivelul companiilor în politica de HR. Aceste probleme, fiind ignorate continuu, au condus la o creștere a deficitului de personal calificat, de la un an la altul, până când s-a ajuns la situația actuală. România se situează pe locul trei, după Japonia și Taiwan, la deficitul de talente pe piața muncii, potrivit celui mai recent studiu realizat de ManpowerGroup.

 

Nici ingineri, nici muncitori

Lipsesc atât oamenii foarte bine pregătiți, care să aducă valoare adăugată în companii sau în sectorul bugetar, cât și muncitorii calificați, care preferă să își caute locuri de muncă mult mai bine plătite în alte țări. „Deficitul de talente raportat de angajatorii români a ajuns la o extindere fără precedent în istoria studiului din România, ponderea celor care întâmpină dificultăţi fiind dublă faţă de media europeană. În contextul unor intenţii de angajare favorabile, care în 2016 / 2017 şi-au atins şi depăşit deja nivelul istoric de optimism, competiţia pentru competenţele de care angajatorii au nevoie va deveni din ce în ce mai acerbă”, a declarat directorul de marketing pentru Europa în cadrul Manpower, Corina-Bianca Gonteanu. Pentru studiul realizat de Manpower, 72% din angajatorii autohtoni au declarat că au probleme cu recrutarea muncitorilor calificați, inginerilor și operatorilor de producție, procent care indică cel mai acut deficit de talente raportat vreodată în România.

 

De ce pleacă forța de muncă

Confederațiile sindicale din România au semnalat problemele de mai mulți ani, dar nu au fost luate în seamă nici de sectorul bugetar, nici de cel privat. „Lucrurile sunt foarte simple: avem o problemă structurală care se numește inadaptarea sau lipsa de adaptare a sistemului educațional la nevoile pieței muncii. Educația inițială, care se dobândește în școală, este total în afara nevoilor pieței muncii. A doua problemă este cea pe care o generează formarea profesională a adulților și adaptarea lor pe parcursul vieții. În afară de eternul scandal între Ministerul Muncii și Ministerul Educației, care-și împart ANC-ul (Autoritatea Națională pentru Calificări n.n.), mai avem și o veche problemă cu inadecvarea standardelor educaționale, adică a sumei de competențe teoretice și practice care să corespundă nevoilor angajatorilor”, explică Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical (BNS).

 

Condițiile de trai primează

Alte probleme majore care au determinat deficitul de talente în România ar fi „încremenirea în proiect” a unor companii din sectorul privat, despre care sindicaliștii spun că se bazează pe date extrem de vechi, de când era excedent de personal, astfel încât nu-și adaptează politicile de HR la situația actuală. Cea mai gravă pare, însă a fi nivelul de trai scăzut din România, care a determinat chiar și oamenii cu salarii mari să migreze. „Datele de la REVISAL arată foarte clar că în sectorul public sunt circa 100.000 de oameni plătiți cu salariul minim pe economie și restul, până 1,4 milioane, sunt în sectorul privat. Dar pleacă și oameni care au salarii mari în România, pentru că ei caută alte condiții de trai. Mai grav este că pleacă exact cei care au acumulat experiență aici și au vârsta între 30 și 45 de ani, iar piața muncii din România este îmbătrânită”, mai spune Dumitru Costin.

 

Muncitori cu biciul, din alte țări

În timp ce românii caută condiții de muncă și de viață mai bune, în alte țări, unii angajatori din România au încercat să aducă muncitori din China și Bangladesh. „Muncitorii din China trebuie să fie aduși cu tot cu filosofia lor de muncă. Au fost angajatori care au adus echipe întregi de lucrătoare din Bangladesh, dar le-au trimis imediat înapoi. S-a-ntâmplat la Focșani, într-o fabrică de confecții prestigioasă. Au constatat după o lună că lucrătoarele nu mai dădeau randamnetul din țara de origine, pentru că acolo, la 25 de lucrătoare era un supravecghetor cu biciul. Ori, asta înseamnă dosar penal în România”, povestește sindicalistul.

Peste 2.500 de standarde educaționale ar trebui să fie rescrise, pentru că sunt din anii 90 și nu mai corespund situației actuale. Dumitru Costin, lider BNS

 

Sunt domenii în care nu există standarde educaționale, din cauza ineficienței comitetelor sectoriale, formate din partenerii sociali, care ar trebui să se reorganizeze.

Motivele deficitului, în opinia angajatorilor care au răspuns la întrebări pentru studiul Manpower, sunt legate de lipsa candidaţilor disponibili, adică numărul redus de candidaţi (spun 35% din angajatori), lipsa competenţelor specifice rolului (21% din angajatori), lipsa de experienţă practică (18%). Pentru a contracara deficitul de talente, cei mai mulţi angajatori (52%) oferă beneficii şi avantaje suplimentare candidaţilor, 51% investesc în dezvoltarea personalului existent, iar 48% oferă pachete salariale mai mari. Posturile care se ocupă cel mai greu sunt pentru meseriaşi calificaţi, muncitori, ingineri, operatori producţie. În topul posturilor dificil de ocupat se regăsesc şi şoferii (locul 5), personalul pentru hoteluri şi restaurante (locul 6), programatori (locul 7), vânzători (locul 8), contabili (locul 9) şi manageri (locul 10).

 

Softul pentru măsurarea deficitului

În România s-ar putea aplica anumite metode de detectare rapidă a problemelor de pe piața forței de muncă, însă nici autoritățile nu au fost interesate, nici sectorul privat. Nici Ministerul Educației nu a fost interesat până acum de o aplicație simplă, care ar rezolva problema adaptării educației la cerințele pieței. „Noi am făcut niște analize și avem chiar un instrument de cercetare anuală a impactului învățământului tehnologic și vocațional, care poate fi folosit de școli, pentru a-și adapta nevoia educațională la nevoile anagajatorilor. Pe de altă parte, poate fi pus la dispoziția sectorului de business. I l-am oferit și fostului ministru al Educației, Adrian Curaj, care n-a avut curaj să-l aplice”, explică Dumitru Costin, liderul BNS. Softul creat de confederația sindicală face o hartă a problemelor pieței forței de muncă, astfel încât să se poată lua măsuri imediat pentru remedierea disfuncționalităților. Aplicația a fost realizată cu ajutorul unui institut de cercetare și a mai multor universități din Germania și Portugalia, care funcționează și dă rezultate bune în alte țări. Softul arată, pe coduri de culoare, care este situația în fiecare zonă a țării. „Verde înseamnă că există deficit de forță de muncă, galben înseamnă că situația e destul de echilibrată, portocaliu înseamnă că încep problemele cu formarea, pentru că se formează în plus personal și nu există cerere, iar roșu înseamnă că se formează foarte mult în plus”, mai spune Costin.

Sursa: m.jurnalul.ro

BursadeLohn © Copyright 2019, Toate Drepturile Rezervate